Apa poate fi printată 3D, chiar dacă nu înțelegi complet cum și de ce e util

Cercetători de la Departamentul de Energie al unui laborator din Statele Unite au reușit să printeze 3D structuri formate în întregime din lichide. Această descoperire ar putea fi un pas înainte către crearea viitoarelor dispozitive flexibile.

Momentan, s-a reușit printarea 3D a unor filamente cu un diametru de doar un milimetru, dar au capacitatea să le printeze în formă de spirală și cu o lungime de mai mulți metri.

În realizarea acestui concept, cercetătorii au folosit o imprimantă 3D obișnuită, pe care au modificat-o prin adăugarea unei seringi cu care au injectat apă într-o cutie mică plină cu ulei siliconic. Apa injectată a fost însămânțată în prealabil cu nanoparticule de aur, dispersate cu liganzi de polimer în ulei (un ligand este un grup de atomi care se leagă de un atom de metal).

Ca urmare a reacției chimice dintre aceste elemente, a rezultat un fel de căptușeală din nanoparticule care ajută acea structură lichidă să nu se deformeze. Imaginează-ți că poți atinge corpuri din apă sau alte lichide, fără să ai nevoie de un vas, care să-i susțină masa.

Rezultatul experimentului se aseamănă foarte mult cu detergentul de vase. După cum ai observat, atunci când adaugi ulei vegetal în apă, cele două lichide nu se combină, dar detergentul de vase, care în limbajul științific se numește surfactant, acesta reușește să se combine cu apa și astfel, poți să-ți speli cu ușurință vasele unsuroase.

Trebuie să-ți imaginezi aceste structuri din apă ca niște forme din sticlă care devin solide odată ce aceasta se răcește. Cam același lucru se întâmplă și cu structurile 3D din lichide.
Cu toate că această tehnică este momentan în stadiu experimental, oamenii de știință speră că asta îi va ajuta să se apropie tot mai mult de realizarea electronicelor lichide. Sau, cel puțin, să-i ajute să îmbunătățească tehnologia dispozitivelor flexibile.